| Ortofizica |
|
|
|
| Scris de Administrator | |
| Friday, 28 October 2005 | |
|
Teoriile elaborate pana in prezent de catre ganditorii din toate timpurile sunt intuitii pretioase despre natura existentei dar nici una nu explica in mod unitar principiile ce stau la baza lumii. In lumina descoperirilor recente din ºtiintele naturii se observa o schimbare fundamentala in ce priveºte raporturile dintre Materie, Energie ºi Informatie, acestea alcatuind cadrul conceptual favorabil aparitiei unei teorii integratoare. Ortofizica, una dintre primele teorii ce candideaza la acest statut, elaborata de catre academicianul roman Mihai Draganescu Incepand cu anul 1977, se incadreaza ca perspectiva teoretica in abordarea holista specifica stiintei Complexitatii. Prin prisma ipotezelor Ortofizicii ne propunem sa studiem, teoretic ºi experimental, posibilitatea interactiunii dintre Minte ºi Materie.
Prezentarea ideilor Ortofizica propune o viziune structural-fenomenologica asupra lumii, din perspectiva modelului ontologic Inelul Lumii Materiale, prin care se incearca integrarea celor mai semnificative teorii din istoria filosofiei. Modelul ontologic I.L.M. recunoaste o existenta profunda, ortoexistenta, sursa si substratul oricarui univers. Existenta totala este formata din existentele sub forma de univers si ortoexistenta. Aceasta din urma constituie profunzimile lumii materiale si este alcatuita din lumatie si informaterie. Lumatia reprezinta materia suport, care nu se poate structura de la sine, ci doar de catre informaterie. Manifesta tendinta spre nemiscare si echilibru total, in lipsa structurarii de catre informaterie, si poate fi conceputa ca sursa a energiei din univers. Informateria este o materie informationala in care informatia se manifesta fenomenologic, ca un proces fizic specific, ca o sensibilitate fizica. Asemenea procese in informaterie se numesc ortosensuri si stau la baza caracterului dinamic al acestei componente ortoexistentiale. La cuplarea celor doua ingrediente primordiale, materia se structureaza si se mentine structurata de catre ortosensuri, formandu-se astfel universuri cu legi fizice specifice. O parte din informaterie ramane nestructurata, disponibila pentru noi structurari. Informateria nu este constienta si nu contine inteligenta dar este un ingredient al oricarui organism viu. Prin introdeschidere orice organism viu are acces la informaterie, aceasta conferind organismului viu proprietatile fenomenologice de sens, continuitatea psihologica si continuificarea realitatii spatio-temporale. Intrucat procesele din ortoexistenta sunt de natura fizica, domeniul ce studiaza filosofic proprietatile ortoexistentei se numeste ortofizica. ORTOFIZICA se ocupa cu elaborarea unui model filosofic al profunzimilor lumii materiale care sa explice modul in care, de la materia profunda se poate trece la constituirea particulelor elementare si la aparitia unui univers, model care sa permita in acelasi timp explicarea unitara atat a proceselor fizice uzuale, cuantice si macroscopice, cat si a fenomenelor biologice, a naturii viului, precum si a proceselor mentalesi psihologice; aceasta legatura poate fi asigurata numai de procese cu caracter informational, de aici si accentul pus in ortofizica pe informatie care capata semnificatii ontologice. Viziunea structural-fenomenologica asupra lumii propusa de ortofizica vine sa depaseasca perspectiva structurala si sistemica dominanta in stiinta contemporana, sustinand existenta unui principiu comun aflat la baza fenomenelor studiate prin toate stiintele naturii si teoria informatiei. Startul in parcursul buclei cibernetice I.L.M. se face din informaterie > lumatia se structureaza > apare universul > se dezvolta palierul mental-psihologic introdeschis in informaterie > legatura in inel dintre realitatea profundasi realitatea inconjuratoare. Implicatiile Ortofizici 1.Materia nevie Substanta profunda sensibila (informateria) are ortosens, genereaza ortosensuri si cauta ortosensuri. Lumea materiala fiind unitara, exista un ortosens ultim, fundamental ortosensul a exista; care se manifesta in sine, conferind unitatea indestructibila a existentei in sursa ei profunda, din sine (a exista prin desfasurare din sine) generand ortosensuri fundamentale secundare, si intru sine urmare a unei desfasurari cosmice, prin univers si viu pentru a obtine noi sensuri intru sine, acesta fiind ortosensul cautarii de ortosensuri. Ortosensului primordial se adauga cele secundare, derivate din sine: -ortosensuri topologice si -ortosensuri de miscare. Ortosensurile topologice exprima moduri de legatura, de asezare, de vecinatate intre elementele multimii informationale; dau nastere la multimi informateriale, ale caror elemente se organizeaza in mai multe spatii topologice (printre care si cel ce duce la spatiul-uzual dintr-un univers). O celula informateriala are ca vecine toate celulele informateriale din punctul de vedere a ortosensului a exista si are ca vecine diferite celule, in conformitate cu diferitele spatii topologice constituite conform diferitelor ortosensuri topologice. Ortosensurile de miscare stau la baza dinamicii lumii, prin urmare sunt specifice particulelor elementare. Ortosensurile interne ale unei particule sunt de fapt elemente constitutive ale unei informatii profunde purtate de acea particula. Ortosensul nu este o informatie completa, ci numai componenta de sens a unei informatii care se naste o data cu structurarea fizica. Fiecare celula din multimea informateriala contine atat ortosensuri topologice, cat si de miscare, care o deosebesc de celelalte celule. Sarcinile, de orice tip (electrica, barionica, stranietate etc.) sunt o reflectare a unei categorii de ortosensuri de miscare, acestea putand fi: a) Ortosensuri de diviziune - celulele purtatoare de astfel de ortosensuri se multiplica identic din sine, supunandu-se in continuare ortosensurilor topologicesi celorlalte ortosensuri de miscare pe care le contin. b) Ortosensuri de cuplare-decuplare responsabil de cuplajul informateriei cu materia c) Ortosensuri de interactiune responsabile de dinamica particulelor elementare si a corpurilor macroscopice nevii. d) Ortosensuri de integrare - ortosensuri biontice, componente de sens care aduc informatie suplimentara, necesara aparitiei unei structuri vii, cu introdeschidere. Informatia fenomenologica nu poate fi formalizata dar poate produce structurari prin relatiile pe care le stabileste intre sensuri. Structurarea ortoexistentei se produce atunci cand structurarea fenomenologica a informateriei se transpune in lumatie prin cuplarea ei cu informateria, fapt ce determina ca universul neviu sa fie total descriptibil matematic (datorita cuplarii cu lumatia are stabilitate), ceea ce nu mai este valabil in cazul universului viu - prezenta introdeschiderii implica o fenomenologie nematematizabila (imposibil de descris prin mijloace formale). 2.Materia vie Viata, respectiv materia vie, se produce din aceeasi ingredienti materiali ca si materia nevie dar implica proprietati informationale suplimentare. In informateria nestructurata exista o categorie de ortosensuri care se ataseaza doar structurilor cu un anumit nivel minim de organizare (rezultat in urma interactiunilor dintre particulele elementare prin forte electromagnetice). Aceste ortosensuri se numesc ortobionti, componente informationale care confera structurilor de complexitate minima o unitate specifica, influentand in acelasi timp structura in sine prin integrarea noului tip de informatie interactiunilor fizice din ea. In consecinta viata extrem de rudimentara ar incepe cu o molecula introdeschisa cu reproducere, deci cu una sau mai multe forme de molecule vii si de aici ea isi va asocia tot ce este necesar pentru a se desfasura prin evolutie ajungand la stadiul celular. Orice entitate vie prezinta procese de tip mental. In materia vie elementara procesele mentale se desfasoara fara inteligenta si fara constienta, respectiv constiinta, aceste proprietati fiind specifice organismelor cu sistem nervos. Introdeschiderea se manifesta numai prin viu, palierul mental psihologic al lumii materiale care serveste ca interfata intre spatio-temporal si profund pentru aparitia ideii. Ideea nu poate exista in profunzimile materiei; are ca suport material sistemul nervos spatio-temporalsi informateria. 3.Informatia Informatia structurala, singura care a fost studiata de catre stiinta pana in prezent, este secundara in lumea materiala in raport cu informatia fenomenologica. Ortosensurile din informaterie sunt informatii fenomenologice si ele stau la baza generarii de universuri. Informatia sub forma cea mai generala este formal-fenomenologica, partea formala continand structurile sintactice si structurile semnificatiei (de context si de referinta), iar partea fenomenologica continand sensurile (sau ortosensurile) corespunzatoare. Sub aceasta forma se prezinta informatia mental-psihologica a constiintei umane. Informatia se poate prezentasi numai sub forma structural-sintactica (informatia sintactica de care se ocupa teoria transmisiei informatiei, informatia genetica etc.). 4.Ortotehnologia Prin cunoasterea la care ar putea ajunge, omul si societatea pot interveni activ in ortoexistenta pentru a crea efecte antientropice absolute sau, la limita, pentru a crea un nou univers. Instrumentele ortotehnologiei ar fi ortotroanele sisteme introdeschise fara constiinta, prin care sa se poata fixa structuri si deci sa se poata produce un efect in univers. |
|
| Ultima actualizare ( Tuesday, 08 July 2008 ) |
| Următor > |
|---|